Toate definitiile

BANCHÍZĂ, banchize, s. f. Întindere de gheață formată în regiunile polare, de-a lungul coastelor mării. – Din fr. banquise.

BANCHÍZĂ s.f. 1. Îngrămădire de ghețuri plutitoare, formată de-a lungul țărmurilor în mările polare ; pack. V. aisberg. 2. Picior de susținere construit la baza unui puț de mină în curs de săpare pentru a susține zidăria de deasupra până face priză. [< fr. banquise, cf. scand. bank – banc, engl. ice – gheață].

BANCHÍZĂ s. f. 1. câmp de gheață în regiunile polare de-a lungul țărmurilor mării; pack. 2. picior de susținere la baza unui puț de mină în curs de spălare pentru a susține zidăria de deasupra până face priză. (< fr. banquise)

BANCHÍZĂ, banchize, s. f. Bloc de gheață format în regiunile polare, de-a lungul coastelor mării. V. aisberg. – Fr. banquise.

*banchíză f., pl. e (fr. banquise, format greșit din fr. banc, banc, și engl. ice, pron. ais, gheață. Englejiĭ zic iceberg, munte de gheață). Barb. Banc de gheață în oceanele polare. V. sloĭ.

banchíză s. f., g.-d. art. banchízei; pl. banchíze