Definitii pentru: paranteză

PARANTÉZÄ‚, paranteze, s. f. 1. Semn de punctuaÈ›ie care constă din două arcuri de cerc sau din două dreptunghiuri cărora le lipseÈ™te o latură lungă È™i între care se izolează o explicaÈ›ie, un adaos, un amănunt legat de restul unui text dat. ♦ P. ext. Text, adaos izolat între aceste semne grafice. ♦ Paranteză (1) în care apare o expresie algebrică, pentru a arăta că operaÈ›ia aflată în interiorul ei se efectuează înaintea celorlalte: p. ext. expresie algebrică izolată în acest fel. 2. Fig. Digresiune (scrisă sau orală). ◊ Loc. adv. ÃŽn paranteză = în treacăt. [Var.: (ÃŽnv.) parantéz s. n.] – Din fr. parenthèse.